Pragul valoric sub care statul poate acorda contracte prin achiziție directă, fără licitație, va fi menținut și prin noile legi ale achizițiilor publice la circa 30.000 de euro pentru produse și servicii și la aproximativ 100.000 de euro pentru lucrări, conform unor modificări de ultimă oră care urmează să fie aprobate, ca vot final, în Parlament.
În varianta inițială, limita valorică a achizițiilor publice era redusă la jumătate, dar proiectul final propus spre aprobare conține alte cifre.
În urmă cu doi ani, pragul pentru achizițiile publice fără licitație a fost ridicat de la 15.000 de euro la 30.000 de euro pentru servicii și de la 15.000 euro la 100.000 de euro pentru lucrări, cu argumentul că majorarea va permite flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, având în vedere și gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene.
CITEȘTE ȘI Unchii și verii cu atribuții la licitații publice vor putea evalua ofertele rudelor Prin noile legi ale achzițiilor publice, Guvernul a decis ca acest prag să fie stabilit în monedă națională, nu în euro, și fixat la cel mult 66.259,5 lei (echivalent a circa 15.000 euro) pentru produse sau servicii și la 265.038 lei (aproximativ 60.000 euro) pentru lucrări, însemnând că statul va avea dreptul să acorde direct contracte, fără licitație, dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, nu depășește aceste valori.
În această formă, proiectul a fost aprobat de Senat în luna februarie și trebuie aprobat acum de Camera Deputaților, termenul impus de către Comisia Europeană pentru aprobarea noilor legi fiind deja depășit.
Forma pregătită însă spre aprobarea deputaților, la propunerea comisiei pentru industrii și servicii, ridică din nou aceste limite valorice, în sensul că statul va acorda în continuare contracte direct, fără licitație, dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei (deci, din nou circa 30.000 de euro) pentru produse sau servicii și sub 441.730 lei (aproximativ 100.000 de euro) pentru lucrări.
În noiembrie anul trecut, în Strategia de achiziții publice, Guvernul explica faptul că pragul pentru atribuirea directă va fi diminuat "în conformitate cu recomandările Comisiei Europene" și era arătat că, deși pe platforma națională de achiziții publice sunt înregistrate ca autorități contractante circa 15.000 de entități, un număr semnificativ mai mic dintre acestea sunt implicate în mod real în achiziții peste pragul de cumpărare directă.
Astfel, în ianuarie 2013 - martie 2015, deși erau peste 15.000 de autorități contractante înregistrate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), numai 4.366 dintre acestea au lansat proceduri de atribuire (peste pragul de cumpărare directă) în perioada respectivă.
Agenția Națională de Achiziții Publice a propus reducerea pragurilor pentru achiziții directe și a trecut de Senat cu această variantă, comisia deputaților ridicând însă acum din nou acest prag.
CITEȘTE ȘI Firmele în insolvență, dar cu plan de reorganizare fezabil și aplicat - acceptate obligatoriu la licitații publice Peste aceste limite, statul trebuie să deruleze anumite proceduri, dar are dreptul să acorde contracte printr-o procedură simplificată, dacă achiziția nu depășește, din nou, anumite praguri. Și aceste praguri urmează să fie modificate, relevă ultima formă a proiectului pregătit spre aprobare.
Astfel, valoarea de la care un contract trebuie atribuit obligatoriu prin licitație, fără posibilitatea unei proceduri simplificate, va fi ridicată ușor comparativ cu valorile actuale, de la 591.918 lei la 600.129 lei pentru produse și servicii, de la 22.908.118 lei la 23.227.215 lei pentru lucrări și de la 3.312.975 lei la 3.334.050 lei pentru contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice. Modificarea pragurilor este argumentată în document prin regulamentele UE valabile de la 1 ianuarie.
Ultima formă a proiectului include și alte modificări extrem de importante. Astfel, dacă în varianta inițială era stabilit că statul poate exclude din licitație orice firmă despre care are suficiente "indicii plauzibile" pentru a considera că a încheiat cu alte firme acorduri care denaturează concurența, noua formă a proiectului de act normativ, pregătit spre aprobare, obligă instituția statului să aibă "indicii rezonabile" sau informații concrete pe care să își bazeze o astfel de decizie.
Săptămâna trecută, noile legi ale achizițiilor publice nu au putut primi votul final al Camerei Deputaților din lipsă de cvorum, deși Comisia Europeană a atenționat de foarte mult timp România că documentele trebuie avizate până cel târziu pe 18 aprilie, în caz contrar existând riscul declanșării procedurii de infringement. Următoarea ședință de vot a deputaților este programată astăzi, dar votul este condiționat din nou de existența cvorumului.
În decembrie, și conducerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice a cerut președintelui Senatului, într-un document aflat în posesia Profit.ro, ca parlamentarii să nu întârzie dezbaterea pachetului de legi privind achizițiile, astfel încât noile reguli să poată fi aplicate cel târziu din luna februarie a anului viitor, atenționând că eventuale întârzieri pot suspenda automat plățile pe toate programele cu finanțare europeană. Mesajul este transmis și în numele Ministerului Finanțelor.
Tot în decembrie, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), care reunește în prezent peste 400 de companii americane, internaționale și locale, a cerut adoptarea de urgență de către Parlament a pachetului de legi care reglementează domeniul achizițiilor publice, precum și aplicarea integrată a acestora.
La finele lunii martie, și premierul Dacian Cioloș a cerut liderilor deputaților din toate partidele să aprobe noile legi ale achizițiilor publice în regim de maximă urgență, avertizând că, în caz contrar, România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene, inclusiv procedura de infringement, pentru depășirea termenului impus de la Bruxelles.
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată cu o sumă substanțială.
Noile legi care vor reglementa procedurile prin care statul va atribui contracte, preluând în acest sens directive europene, au fost aprobate de Senat la începutul lunii februarie, dar este nevoie în continuare și de avizul deputaților pentru a fi aplicate.
CITEȘTE ȘI Doroș, ANAF: Ce efecte vor avea, din mai, modificările Codului Vamal Noile legi ale achizițiilor publice, conținând sute de pagini care introduc o serie de modificări într-un sistem aplicat din 2006, dar modificat de atunci de peste 20 de ori, au fost prezentate detaliat de către Profit.ro aici și aici.
Criteriul de atribuire "calitate-preț" la atribuirea contractelor de achiziții publice va fi obligatoriu în cazul prestațiilor intelectuale, precum cele de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, iar oferta câștigătoare va fi selectată prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare, în care ponderea alocată factorului "preț" nu poate fi mai mare de 40%.
Acest principiu a fost introdus deja în proiectul normelor pentru viitoarele legi de achiziții publice, prevăzute să fie aplicate din primăvara acestui an, norme care pot fi citite integral aici.
Ultimele date oficiale relevă că piața achizițiilor publice contractate prin sistemul electronic a depășit anul trecut 17 miliarde euro (11,5% din PIB), la care se adaugă însă alte achiziții efectuate în afara acestui sistem și care sunt evaluate între 5-10 miliarde euro.
